Ce este rujeola?
Rujeola, cunoscuta si sub numele de pojar, este o infectie virala extrem de contagioasa cauzata de virusul rujeolic. Acesta afecteaza in principal copiii, dar poate aparea si la adulti nevaccinati. Rujeola este considerata una dintre cele mai contagioase boli si se raspandeste prin contact direct sau prin aer, atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), inainte de introducerea pe scara larga a vaccinului, rujeola era una dintre principalele cauze de deces la copiii sub cinci ani. In prezent, desi rata de vaccinare a crescut, focarele de rujeola continua sa apara in diferite parti ale lumii, adesea in comunitatile cu rate scazute de vaccinare.
Rujeola a fost pentru prima data descrisa in secolul al IX-lea de medicul persan Rhazes. Inainte de dezvoltarea vaccinului, rujeola a fost responsabila pentru aproximativ 2.6 milioane de decese anual. Desi vaccinul a redus semnificativ numarul de cazuri, rujeola ramane o boala potential mortala si complicatiile sale pot include encefalita, pneumonie si diaree severa. Prin urmare, este crucial sa intelegem simptomele, diagnosticul si tratamentul acestei boli pentru a preveni raspandirea si a oferi ingrijirea adecvata celor afectati.
Simptomele rujeolei
Rujeola se manifesta printr-o serie de simptome care apare de obicei la 10-12 zile dupa expunerea la virus. Primul semn al infectiei este adesea febra mare, care poate atinge 40 de grade Celsius. Alte simptome timpurii includ tusea, nasul infundat, conjunctivita (ochi rosii) si un sentiment general de rau. Un simptom distinctiv al rujeolei este aparitia petelor Koplik, care sunt mici pete albicioase cu un centru rosu, localizate pe mucoasa bucala.
La cateva zile dupa aparitia simptomelor initiale, o eruptie cutanata caracteristica incepe sa se dezvolte. Aceasta eruptie este de obicei rosie, aspra la atingere si se raspandeste de obicei de la fata in jos pe corp. Eruptia poate dura pana la o saptamana si se estompeaza treptat, adesea lasand in urma o pigmentare inchisa temporara a pielii.
Complicatiile sunt frecvente si pot include infectii ale urechii, diaree, pneumonie si encefalita. Potrivit OMS, aproximativ 1 din 5.000 de cazuri de rujeola poate duce la encefalita, o infectie grava a creierului care poate cauza leziuni permanente sau deces. Copiii sub cinci ani si adultii peste 20 de ani sunt deosebit de vulnerabili la complicatii grave.
Diagnosticul rujeolei
Diagnosticul rujeolei se bazeaza in primul rand pe simptomele clinice si istoricul de expunere la virus. Un medic va evalua eruptia cutanata caracteristica si prezenta petelor Koplik, care sunt semne distincte ale infectiei. Cu toate acestea, pentru a confirma diagnosticul, sunt necesare teste de laborator. Cele mai comune teste includ analiza serologica pentru a detecta anticorpii specifici rujeolei in sange si testarea PCR (reactie in lant a polimerazei) pentru a identifica materialul genetic al virusului.
Intrucat rujeola este o boala raportabila, cazurile suspecte trebuie notificate autoritatilor de sanatate publica pentru a preveni raspandirea. Medicul specialist in boli infectioase, dr. Elena Popescu, subliniaza importanta diagnosticului precoce: "Identificarea rapida a cazurilor de rujeola este critica pentru a limita raspandirea virusului, mai ales in comunitatile cu rate scazute de vaccinare."
Diagnosticul diferential este, de asemenea, important, deoarece rujeola poate fi confundata cu alte boli care provoaca eruptii cutanate, cum ar fi rubeola, scarlatina sau roseola infantum. De aceea, un diagnostic precis si rapid este esential pentru a asigura tratamentul adecvat si pentru a preveni complicatiile.
Tratamentul rujeolei
In prezent, nu exista un tratament antiviral specific pentru rujeola. Tratamentul principal consta in gestionarea simptomelor si prevenirea complicatiilor. Recomandarile generale includ odihna la pat, consumul adecvat de lichide pentru a preveni deshidratarea si administrarea de medicamente antipiretice pentru a reduce febra. Acetaminofenul sau ibuprofenul sunt adesea utilizate pentru a ameliora disconfortul general si febra.
- Administrarea de vitamina A: OMS recomanda administrarea de doze mari de vitamina A copiilor infectati cu rujeola, pentru a reduce riscul de complicatii severe si deces.
- Tratarea infectiilor bacteriene secundare: Antibioticele pot fi necesare pentru a trata infectiile bacteriene secundare, cum ar fi pneumonia sau infectiile urechii.
- Monitorizarea complicatiilor: Este importanta supravegherea atenta a pacientului pentru a detecta si trata prompt complicatiile, cum ar fi pneumonia sau encefalita.
- Izolarea pacientului: Pentru a preveni raspandirea virusului, persoanele infectate ar trebui sa fie izolate de cei nevaccinati sau susceptibili la infectie.
- Consiliere si educatie: Informarea parintilor si a ingrijitorilor despre importanta vaccinarii si a monitorizarii simptomelor este cruciala pentru prevenirea raspandirii bolii.
Prevenirea rujeolei
Vaccinarea este cea mai eficienta metoda de prevenire a rujeolei. Vaccinul ROR (rujeola, oreion, rubeola) este administrat in mod obisnuit in doua doze, prima la varsta de 12-15 luni si a doua la 4-6 ani. Potrivit Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), doua doze de vaccin ROR sunt eficiente in proportie de aproximativ 97% in prevenirea rujeolei.
Dr. Mihai Ionita, un cunoscut epidemiolog, subliniaza importanta mentinerii unei acoperiri vaccinale ridicate: "Pentru a preveni focarele de rujeola, este esential ca cel putin 95% din populatia unei comunitati sa fie vaccinata. Acest nivel de acoperire creeaza imunitate de grup, protejand astfel si persoanele care nu pot fi vaccinate din motive medicale."
In plus fata de vaccinare, masurile de preventie includ evitarea contactului cu persoanele infectate si promovarea unei igiene corespunzatoare, cum ar fi spalarea frecventa a mainilor si acoperirea gurii si a nasului atunci cand tusiti sau stranutati. In cazurile de focare, autoritatile de sanatate publica pot implementa masuri suplimentare, cum ar fi carantina sau inchiderea temporara a scolilor si a altor institutii.
Rujeola in context global
Desi vaccinarea a contribuit semnificativ la reducerea cazurilor de rujeola la nivel mondial, boala continua sa fie o problema de sanatate publica in multe tari. In 2019, OMS a raportat ca numarul cazurilor de rujeola a crescut cu aproximativ 300% in comparatie cu anul anterior, cu focare notabile in regiuni precum Africa, Asia si Europa de Est.
Factorii care contribuie la cresterea numarului de cazuri includ scepticismul fata de vaccinuri, barierele de acces la servicii de sanatate si conflictele care perturba campaniile de vaccinare. In plus, deplasarile internationale si migratia pot facilita raspandirea virusului in comunitati unde acoperirea vaccinala este insuficienta.
Este esential ca guvernele, organizatiile de sanatate si societatea civila sa colaboreze pentru a imbunatati accesul la vaccinuri, a educa populatia cu privire la beneficiile vaccinarii si a asigura finantarea necesara pentru programele de imunizare. Doar printr-un efort global concertat putem spera sa eradicam rujeola si sa prevenim decesele inutile cauzate de aceasta boala prevenibila prin vaccinare.
