Degenerarea maculara
Odata cu inaintarea in varsta cresc sansele ca o persoana sa sufere de o tulburare a vederii. Degenerarea (sau degenerescenta) maculara face cel mai adesea parte din imbatranirea normala si uneori poate fi perceputa sub forma unei vederi mai incetosate, a unei zone oculare centrale lipsita de imagine sau prin distorsiunea liniilor drepte. Este o problema ce tine de deteriorarea retinei, tesutul sensibil la lumina care captuseste suprafata interna a ochiului si transmite informatiile vizuale spre nervul optic. Cu cat zona retinei numita ‘macula’ e mai deteriorata, cu atat vei incepe sa deslusesti mai greu detaliile atunci cand citesti.

Degenerarea maculara uscata
Tipul uscat de degenerare maculara, prezent in majoritatea cazurilor (90%) , provoaca o pierdere treptata a vederii. Poate sa ne faca sa avem nevoie de mai multa lumina cand citim sau sa avem probleme de vedere la trecerea de la lumina puternica la o lumina ceva mai slaba, recunoastem mai greu fetele oamenilor, vedem mai estompat culorile si nu vedem parti din literele textelor pe care le citim sau le vedem sub o forma ondulata.

Degenerare maculara umeda
Tipul umed de degenerare maculara (aproximativ 10% din cazuri) determina o pierdere brusca si mai accentuata a vederii centrale si o pata intunecata apare in centrul globilor oculari . In plus, vederea e deformata, obiectele au dimensiuni diferite pentru fiecare ochi iar culorile pot fi sterse sau percepute diferit de catre cei doi ochi. Cand constati aceste modificari bruste la unul sau ambii ochi, consulta imediat medicul.

La risc pentru degenerescenta
Probabilitatea de a suferi de o degenerescenta maculara este crescuta la fumatori, la persoanele ce au rude apropiate ce au avut aceasta problema, la persoanele cu colesterolul ridicat sau cu hipertensiune arteriala. Uneori expunerea la ultraviolete poate juca si ea un rol. Boala apare la mai mult de una din zece persoane intre 65 – 74 de ani si la una din patru persoane peste 74 de ani.

Tratamentul degenerarii maculare
Tratamentul degenerarii umede se realizeaza atat prin interventia chirurgicala cu ajutorul laserului cat si prin administrarea unei medicatii specifice. Suplimentarea dietei cu vitaminele C si E, zinc si unii antioxidanti este benefica in stadiile initiale ale degenerarii. Luteina si zeaxantina sunt antioxidanti ce au capacitatea de diminua efectele oculare negative ale luminii albastre fiind utili si in cataracta. Galbenusul de ou, prazul si porumbul contin acesti antioxidanti. Spanacul, dovleceii, salata verde, fisticul, sparanghelul, broccoli si patrunjelul contin luteina.

Glaucomul
Glaucomul este un grup de boli oftalmologice care ataca nervul optic, calea care duce informatiile de la ochi la creier. Nu se cunoaste cauza glaucomului dar el este asociat cu cresterea presiunii la nivelul ochiului, ceea ce contribuie la deteriorarea nervului optic. In majoritatea cazurilor, persoana ce are un glaucom nu stie ca orbeste treptat deoarece simptomele de cele mai multe ori nu sunt suparatoare. Daca suferi de diabet sau daca o ruda apropiata a avut glaucom riscul de a face boala este crescut.

Detectarea timpurie
Daca glaucomul este netratat, vederea se degradeaza progresiv si in cele din urma se ajunge la orbire. Daca sunt diagnosticati din timp, doar unul din zece pacienti nu va mai vedea cu ambii ochi in decurs de 20 de ani. Tratamentele medicamentoase si operatia pot sa incetineasca sau sa opreasca pierderea vederi, dar niciodata nu redau vederea initiala. Ca atare detectarea timpurie este esentiala pentru limitarea reducerii vederii si prevenirea evolutiei catre orbire.