Violenta in familie este un fenomen cu care, din pacate, psihologii se confrunta relativ frecvent atunci cand ne ajuta pacientii. In acest articol vom vedea caracteristicile acestui fenomen si implicatiile sale ca declansator al problemelor psihologice.

Potrivit raportului Evaluari privind prevalenta violentei impotriva femeilor, 2018, publicat in comun de diferite agentii ale Natiunilor Unite, 1 din 3 femei sufera violenta domestica in lume. Aceasta violenta mai este cunoscuta si sub denumirea de „abuz in familie” sau „violenta partenerului intim” si  este definita de Natiunile Unite  ca „un model de conduita in orice relatie pentru a obtine sau a mentine controlul asupra unui partener”.

Conform avocat-online.eu, este important sa va asociati cu un avocat care are experienta in gestionarea cazurilor de violenta domestica. Un avocat care a avut succes in cazurile acestei infractiuni va va fi benefic, deoarece veti putea face fata diferitelor provocari care pot aparea pe parcursul cazului dumneavoastra.

Ce este violenta domestica?

Violenta intrafamiliala este considerata orice forma de violenta fizica sau psihologica exercitata intre membrii unei familii, cu conditia ca aceasta sa nu indeplineasca caracteristicile violentei de gen (violenta exercitata de un barbat impotriva unei femei, intretinerea unei relatii sentimentale sau avand s-a pastrat).

Cu alte cuvinte, aceasta include tot felul de atacuri impotriva integritatii fizice a unei persoane, sau impotriva stabilitatii si demnitatii sale psihologice. Astfel, unele forme de violenta care pot fi incluse in aceasta categorie sunt urmatoarele:

  • – Violenta fizica: cea capabila sa lase leziuni detectabile la un examen medical.
  • – Violenta psihologica directa: include atacuri directe impotriva persoanei prin simboluri si limbaj: insulte, defaimari sistematice etc.
  • – Hartuirea: implica invadarea sistematica a intimitatii victimei, incercarea de a mentine contactul cu aceasta intr-un mod nedorit si/sau provocarea acesteia un mare sentiment de nesiguranta si intimidare.
  • – Violenta sexuala: bazata pe incalcarea intimitatii sexuale a victimei sau pe coruptia acesteia in caz de vulnerabilitate psihologica.
  • – Manipularea emotionala: include aspecte precum a face persoana sa se indoiasca de propria sanatate mintala sau capacitatea de a percepe realitatea.

Dupa cum indica si numele, in violenta intrafamiliala victima si faptuitorul fac parte din acelasi context familial, avand legaturi de sange sau fiind socri. Acest aspect face ca acest tip de violenta sa fie deosebit de daunator atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

In sens cantitativ, pentru ca de multe ori, faptul de a face parte din acelasi mediu familial sau de convietuire inseamna ca victima este expusa agresorului in multe ocazii si pe perioade lungi de timp, iar in sens calitativ, deoarece faptul ca exista Legaturi afective legate de familie fac victima foarte vulnerabila si pot ramane multe sechele psihologice.

Consecintele psihologice ale violentei domestice

Psihoterapia intra in scena atunci cand autoritatile s-au ocupat deja de declansarea intregului proces necesar pentru salvarea victimei violentei domestice; adica sprijinul psihologic nu trebuie considerat o modalitate de „a face fata” situatiei de atacuri repetate.

In prima faza se efectueaza un examen psihologic in cautarea unor posibile tulburari care pot fi diagnosticate si chiar daca nu exista modificari psihopatologice care sa indeplineasca criteriile care apar in manualele de diagnostic, se lucreaza pentru a acorda sprijin persoanei, permitandu-le sa se adapteze la noua situatie si este ajutat sa-si gestioneze relatiile personale asociate direct sau indirect cu mediul lor familial.

In ceea ce priveste tulburarile psihologice care pot aparea ca urmare a unei situatii de violenta in familie, cele mai frecvente sunt urmatoarele.

1. Stresul post-traumatic

In cazuri de acest tip, persoana sufera „flashback-uri” legate de amintirile sale despre acele experiente de violenta, evocandu-le intr-un mod foarte viu si simtindu-se rau.

2. Fobii

O alta dintre sechelele obisnuite ia forma fobiilor: persoana invata sa „se teama” de anumite tipuri de stimuli , care o fac sa intre brusc intr-o stare de mare anxietate. In multe cazuri, aceste fobii sunt de obicei legate de relatii sociale sau sexualitate.

3. Anxietate generalizata

Faptul ca a suferit atacuri in propriul mediu familial, mediul in care se presupune ca ar trebui sa se simta cel mai in siguranta, poate determina persoana sa ramana luni de zile intr-o stare de anxietate anormal de mare chiar si fara a fi nevoie sa se expuna la un anumit stimul care face ei simt acest lucru, ceea ce este cunoscut sub numele de tulburare de anxietate generalizata.

4. Depresie

Depresia clinica este, in general, una dintre cele mai frecvente tulburari psihologice si este, de asemenea, una din partea populatiei care a suferit violenta domestica. Sentimentul de neliniste, lipsa de speranta si neputinta in viitor este foarte greu de depasit fara suport psihoterapeutic.

5. Tulburari de alimentatie

Multe persoane care au fost victime ale violentei in timpul copilariei sau adolescentei dezvolta in mod repetat tulburari de alimentatie, in parte din cauza nesigurantelor pe care le dezvolta in ceea ce priveste identitatea si complexele cu propriul corp. Trebuie avut in vedere ca este obisnuit ca victimele sa se invinovateasca pentru cele intamplate, indreptand toata atentia catre propriul comportament.