Zăpada și ploaia sunt amândouă apă în stare solidă și respectiv lichidă. 

Ce este zăpada? Dar ploaia?

Zăpada este definită de specialiștii în meteorologie ca reprezentând acele precipitații de cristale de gheață translucide și albe, în general de formă hexagonală și complex ramificate, formate direct prin înghețarea vaporilor de apă care sunt suspendați în atmosferă. Este adesea produsă de nori stratus, dar poate proveni și din nori cumulus. Zăpada poate cădea sub formă de particule mai grele unite (peleți) sau  individuale, când au un diametru mai mic de un milimetru (fulgii de zăpadă mici). 

Ploaia este o formă de precipitare a apei în stare lichidă sub formă de picături, rezultată din condensarea vaporilor de apă existenți în atmosferă.

Temperatura atmosferică și precipitațiile

În funcție de temperatura atmosferică avem de suportat când ieșim afară o stare sau alta.

Și e nevoie ca să ne îmbrăcăm corespunzător. Iarna ne încotoșmănăm cu geci groase și căciuli, cu cizme îmblănite și mănuși, iar atunci când în restul anului plouă, renunțăm la costumația care să ne țină cald, inclusiv la popularele fulare tricotate din lână colorată, pentru pelerine de ploaie sau canadiene subțiri și umbrele care să ne ferească de stropii zglobii ce vor să ne ude din belșug, ca pe niște paparude.

Picăturile de ploaie și fulgii de zăpadă cad pe pământ din norii mai joși sau aflați la înălțimi amețitoare.

Foarte rar (deocamdată!), în sezonul cald, mai vine câte un nor de zăpadă din latitudinile nordice pe la altitudini mari și apoi ninge. Mult mai frecvente sunt căderile de grindină și furtunile ce au devenit deja cotidiene și în România.

Iarna, de obicei ninge și uneori burnițează, deoarece norii pot veni și din latitudinile sudice unde este cald. Zăpada se poate transforma în apă atunci când se încălzește vremea, dar curând apa îngheață și caldarâmul se transformă în patinoare periculoase pentru cei care nu prea știu să își păstreze echilibrul din pricini diverse, în special din cauza vârstei înaintate.

Deoarece vara temperatura aerului depășește întotdeauna zero grade (exceptând culmile foarte înalte ale munților), precipitațiile cad sub formă de ploi, iar iarna când la putere sunt temperaturile negative, precipitațiile atmosferice cad sub formă de zăpadă deoarece vaporii de apă se ridică foarte sus deasupra solului, unde este foarte frig, iar aici, imediat se formează din ei cristale de gheață. 

Cristalele respective cresc cu timpul, se dezvoltă în forme mai puțin sau mai mult regulate (în funcție de gradul de puritate al apei ajunsă în văzduh) și, în cele din urmă, devin fulgi de zăpadă care, datorită greutății pe care o au coboară lin sau mai în viteză spre pământul pe care l-au părăsit anterior sub formă de vapori. 

Rezumând cele de mai sus:

Ciclul apei în natură este continuu. Apa se evaporă de la suprafața solului și formează diferite tipuri de nori iar, după o serie de alte acțiuni, se formează precipitațiile. Ploaia și zăpada sunt similare, singura diferență dintre ele constă în temperatura ambiantă. Vara, apa nu poate îngheța din cauza temperaturilor pozitive, iar iarna apa cade pe pământ sub formă de fulgi de nea din cauza temperaturilor negative, care îngheță cristalele de apă din înaltul cerului.